Bine ați venit pe siteul oficial al pictorului Adrian Stoenică!
Despre Adrian Stoenică
Născut la Breaza, Prahova, 1952. Şef de promoţie al liceului "Andrei Şaguna" Braşov şi absolvent al Institutului de Arhitectură “Ion Mincu” Bucureşti. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din 1994 şi al Grupului “Arte 26” P. Comarnescu. Inclus în “Enciclopedia artiştilor români contemporani". Căsătorit, cinci copii. Bucureşti, România.
Expoziţii personale:
1984,1989 Teatrul Foarte Mic București
1987,1990,1991,1992,1995,1998,2001 Galeriile de Artă ale Municipiului Bucureşti
1994 Galeria Galateea, Bucureşti
1995 Sala “Arta” a U.A.P. Sibiu
1996 Casa Americii Latine, Bucureşti
1997,1999,2000,2001,2002,2003,2004 Galeria “Arta” Braşov
1997,2000,2005,2007 “Căminul Artei” Buc.
1999 Teatrul “Ion Dacian” Bucureşti
1998,1999 Sala “Victoria” a U.A.P. Braşov
2000 Teatrul Naţional Bucureşti
2001 “U” Art Gallery
2003 Galeria ArTei. Hanul cu Tei. București
2003,2005,2007,2008,2009,2011 Cercul Militar Naţional București
2005 Muzeul de artă Braşov
2006,2007,2008,2009,2010,2011 Galeria Europe, UAP Brașov
2007 Galeria Passe-Partout Sibiu
2008,2009 Galeria Orizont, Bucureşti
2010 Galeria Simeza, Bucureşti
2010 Galeria UAP Ploieşti
2010 Primăria Sibiu
2010 Galeria Cupola, UAP Iaşi
2010 Teatrul Toma Caragiu, Ploiești
 |
| Pictorul Adrian Stoenică - expoziție Cercul Militar Național ian 2012 - |
Expoziţii colective:
1987 Muzeul de Artă al României
1988 Palatul culturii, Ploieşti
1993 Salonul de grafică - Teatrul Naţional
1997,2001 Cercul Militar Naţional
1998 W. T. Center-Summer Art Festival Contact: stoenica_adrian@yahoo.com, 0748.078.577. București, România.
Critică de artă
Adrian Stoenică este un colorist rafinat. Tablourile sale realizează o adevarată fascinaţie a culorilor pastelate, într-un discurs plastic, minuţios până la caligrafierea formelor. Reflexele cromatice, cu o diafanitate ce trimite spre oniric, transmit o placută senzaţie de caldură şi încântă ochiul dând sentimentul de pace şi linişte interioară. Pictorul nu copiază, ci transpune lumea cu rafinament cromatic, apropiindu-şi-o şi sublimând-o până spre ireal. ALEX. ŢION
Adrian Stoenică, pictor al sincerităţii şi al adevărului, vibrează ca un poet adăpat la izvorul celei mai alese şi curate sensibilităţi. Aplecat peste întrebările lumii, autorul graţioaselor Pasteluri – care aduc a primavară, a renastere, a plămădire şi încredere – stăpâneşte temeinic estetica (ştiinţă şi călăuză pe drumul opţiunilor artistice). El ştie că un artist matur trebuie să îmbine şi să pună în valoare tot ceea ce, indiferent de curente, şcoli, tendinţe, orientări etc. ... s-a dovedit a fi peren. Aşa se explică repectul pentru desen, riguros şi aplicat, compoziţie inventivă, dar şi armonioasă, culoare învăluitoare, cu purităţi şi transparenţe impresioniste “întinsă” neted şi cu delicateţe şi lumina difuză, însă vie, vibrând. Acelaşi respect şi aceeaşi superioară înţelegere o descoperim şi la capitolul realitate-artă. Prima realitate o constituie Peisajul. “Călător” prin aplecare poetică, contemplativ până la scufundarea în vis, dar şi riguros, “lucid” când este vorba s-aleagă şi să ierarhizeze, Adrian Stoenică ne oferă o suită de compoziţii cu totul remarcabile. Florile cu parfumuri şi cu petale mătăsoase sunt lucrate cu admiraţie şi devotament de îndrăgostit. Fineţea desenului, somptuozitatea compoziţiei şi puternicul simţ al culorii se armonizează in spiritul celei mai valoroase tradiţii. Expoziţia lui Adrian Stoenică – prin atmosfera tonică degajată din lucrări – vine să întâmpine renaşterea speranţei oamenilor în Bine, Adevăr, Dreptate şi Credinţă. M. AUGUSTIN
Insusirea cea mai vrednica de luare-aminte a ramas, la el, capacitatea de a descoperi mereu lumea. Adrian Stoenica e la fel de tanar ca acum atatia ani. Desenul e acum mai mladios, acordurile cromatice mai armonioase, constructia compozitionala mai ferma. Dar toate laolalta au aceeasi sinceritate ca odinioara, aceeasi impotrivire fata de emfaza, de tonul declamatoriu, de decorativismul searbad. Adrian Stoenica inainteaza cu prudenta pe drumul pe care si l-a ales, pentru ca, inainte de toate, vrea sa ramana credincios sie insusi. DAN GRIGORESCU
Daca aproape toti arhitectii care picteaza probeaza o anume suficienta a telului, Adrian Stoenica a trecut pragul pe care confratii arareori reusesc sa-l banuiasca. Ceea ce parea in manifestarile trecute doar o incantatoare pricepere are astazi prestatia unui stil. Pastelurile lui Adrian Stoenica, gratioase si sonore, anunta realizari mai complexe. Pe neobservate vom ajunge sa numaram intre creatorii autentici un autor despre care abia de vom sti de unde vine si cum a izbutit un asemenea tur de forta. TUDOR OCTAVIAN
Adrian Stoenica se afirma, cu tot mai multa vigoare, ca un virtuos al pastelului. Picteaza mai ales imagini din natura, uneori panoramice, dar si grupuri restranse de arbori. Sunt imagini poetizate, de factura sentimentala, pe care nu le descrie, tautologic, ci sugereaza atmosfera locala, ca o stare de suflet, prin sonoritatea nuantelor oferite de spectacolul naturii. Peisagisticii sale, in care se implica afectiv, ii alatura fragezimea florilor din naturile statice. Se disting prin judicioasa organizare compozitionala, ca si prin vigoarea aproape sculpturala ce le sugereaza materialitatea. MARIN MIHALACHE
Adrian Stoenica este o natura contemplativa care a avut insa curajul de a-si materializa aceasta disponibilitate, chiar daca aventura sa creativa a insemnat cel mai adesea un sir intreg de sacrificii si privatiuni. El isi intelege destinul artistic ca pe un continuu exercitiu confesional si se situeaza in arta sa in punctul cel mai favorabil implinirii unui dialog sensibil si intens cu universul in care traieste. Un univers pe care il percepe ca pe o imagine a sacrului, in care fiecare componenta cu aparenta materiala nu este altceva decat proiectia in concret a unui reper spiritual. Stoenica picteaza in culori pure, vibrate de spectaculoasele constructii ale unor ceruri dominatoare, in care lumina se coaguleaza in impresionante armonii cromatice. Precumpanitoare este latura meditatiei lirice si evlavioase. Antenele lui sensibile sondeaza universul, sorbindu-i nesatios armoniile incantatorii-semnele unor mesaje divine. In plan strict plastic, dincolo de placuta notatie de factura impresionista a pastelurilor sale peisagistice, gasim si dovada preocuparilor pentru pictura de sevalet. Naturile statice ne indica un artist preocupat deopotriva de desen si de rigoarea constructiei plastice. Artistul atinge pragul virtuozitatii expresive in redarea formelor si a senzatiei tactile a materialitatii lor. CORNELIU ANTIM
Adrian Stoenica apartine acelei tot mai rare stirpe artistice, pentru care misterul creatiei este proiectia mereu repetata si individualizata a actului fundamental al Facerii. Propria-i chemare artistica si-o asuma ca pe un semn de esenta divina,pe care il urmeaza cu credinta ca izbavirea tuturor incercarilor la care este supus in existenta sa trupeasca se afla in acest canon purificator al trudei sale in fata sevaletului. Intreaga sa creatie ilustreaza cu prisosinta un astfel de model de devotiune. Este motivul pentru care pictorul se situeaza aproape in permanenta in ipostaza unei relatii confesive intens spiritualizate cu orice element al realului. Imaginile pe care ni le restituie artistul au ceva din idealitatea bucolica a reveriei paradisiace cultivata candva de romantici. Dar Stoenica evita acest cliseu printr-o foarte personala tratare a subiectului, ceea ce ii si confera aerul de pictura-concept, sintetic si sensibil elaborata a unui univers peisagistic plurimorf si infinit in varietatea starilor de spirit pe care le provoaca in privitor. El confera culorii rolul dominant in comunicarea vizuala pe care o realizeaza. Este filonul care il mana spre rezolutii plastice de o forta expresiva si emotionala evidenta. Tablourile sale, prin echilibrul si armonia acordurilor cromatice, ca si prin eleganta rafinata a compozitiei plastice, se dizolva in transparenta imateriala a unei stari launtrice simfonic potentata. Peisajul devine astfel nu numai un cadru al cordialitatii edenice prielnic resurectiilor noastre spirituale, ci chiar un "personaj", o dimensiune insufletita si insufletitoare a intregului univers ce ne inconjoara. Padurea e ca o faptura vie traversand timpuri si anotimpuri si pe ea o consacra astazi Adrian Stoenica prin intermediul pastelurilor sale,pline de sens si simtire, intr-o sui-generis Carte a Cartilor-salas deopotriva al mantuirii si inaltarii noastre. CORNELIU ANTIM
Probabil că înainte de a vorbi despre pasiunea lui Adrian Stoenică pentru un motiv pictural sau altul, pentru peisaj, natură statică, portret, va trebui să remarcăm preferința lui declarată pentru pastel. În acest fel ne va fi mai ușor să-l plasăm într-o familie de spirite care, nu fără a nutri o vizibilă nostalgie dupa epoca de glorie a pastelului, secolul al XVIII-lea european, propune relansarea lui dintr-o perspectivă contemporană, la interferența dintre actualitate și tradiție. Fără niciun fel de ezitare, va trebui să relevăm de la început profunda picturalitate a lucrărilor, în ciuda faptului că mai există încă oarecare circumspecție legată de clasificarea pastelului, considerat specie a graficii. Prin demersul său, Adrian Stoenică realizează o explicită pledoarie în favoarea valorilor expresive ale procedeului utilizat, pornind în primul rand de la valențele emoționale de o profundă subtilitate afectivă. Aici intervine temperamentul său romantic și sensibilitatea exacerbată din nevoia de regăsire prin intermediul naturii și a emanațiilor ei. Peisajul devine astfel un loc spiritual și afectiv, o natură statică se instituie ca provocare emoțională. Adrian Stoenică are calitatea de a sensibiliza materia prin procedee ce ne amintesc de tradiția picturii de peisaje și obiecte din secolul al XVII-lea din Țările de Jos, cu o plăcere a detaliului și o înțelegere a întregului ce ne propun un profesionist. Liric în substanță și cerebral în organizarea picturală, utilizând o tehnică dificilă, de minuție și prețiozitate tactilă, Adrian Stoenică rămâne, mai presus de toate, un artist al participării totale la permanentul mister al realității, al vieții și materiei, un artist aparținând explicit și ireversibil tradiției noastre, fructificând în ecuație personală lecția colorismului românesc. VIRGIL MOCANU
Adrian Stoenică is the painter of sincerity and truth. His soul vibrates as one’s of pure sincerity. Lost in the world’s rhythm, this author of gracious pastels powerfully owns the esthetics. His art mirrors the respect for the rigorous and inventive drawing. The harmony of its paintings embraces the world through the use of protective colors, with a pure impressionism accent. As a “traveler” through the world of poetry and contemplating beyond the dreams, Adrian Stoenica’s art offers remarkable life episodes. The flowers, the still nature theme, and the portraits express the emotions of a man in love. The finesse of the drawing, the grandeur of the composition, and the strong voice of the colors bring harmony within one of the most precious traditions, the love for art. M. AUGUSTIN - Translated by Doina Moşoianu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu